Sinaia, 1-3 aprilie 2012


„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg!”   … așa spune o veche zicală românească.

Cam așa se poate spune și cu intenția organizării acestei excursii la Sinaia.

La  rugămintea unei bune foste colege doritoare a oganiza o excursie în statiunea Bușteni, recomand pentru perioada 1-3 iulie pechetul turistic oferit de firma de turim cu care colaboram. Mă interesez din timp asupra disponibilității cazării și transportului, toate sunt O.K. așa că strângem avansul, îl plătim .. după care, la vreo două ore după ce primim factura și chitanța aferentă, sunt sunat de agenție și mi se spune că autocarul este deja ocupat (deși cu o zi înainte era liber!!) și nu avem altă variantă decât să fim transportați cu două minibuse. Păi spuneți și voi, cum împarțiți ghidul de turism în două astfel încât să nu privezi pe niciunul de serviciile sale?  Colac peste pupăză, după încă o jumătate de oră, pică și cazarea însă agenția se achită onorabil și găsește alta în Predeal care oferea condiții superioare de cazare și masă.  Comunic profesorilor organizatori situația iar aceștia decid renunțarea la serviciile oferite de respectiva firmă de turism … așa că mai fac un drum la firmă, mi se returnează avansul, îl predau și apoi îmi fac alte planuri pentru perioada respectivă.

Cu vreo două zile înainte de 1 aprilie, mă sună fosta mea colegă și mă întreabă dacă nu doresc să merg cu grupul respectiv la Sinaia. Găsiseră cazare faină și se ocupaseră și de transport.  Mă gândesc puțin și accept. Tot aveam programul dat peste cap …

Morala povestirii de mai sus??  „Ce faci cu mâna ta este un lucru bine făcut!”  …

În ziua cu pricina luăm cu asalt, încărcați de bagaje și cu voie bună, Gara C.F.R din Galați luând trenul spre direcția Brașov.ImagineImagineImagineImagineImagine

….  unii dintre noi nu se pot dezlipi de jocuri nici măcar în tren …

Imagine

Dealurile IstrițeiImagine

Ca prin farmec trec cele 4 -5 ore de plimbare cu trenul … e drept, nu prea confortabil însă călduț.  Căldură asezonată cu multă, multă veselie!  Facem repede o ședință de trib în care decidem că e prea departe de mers pe jos, așa că apelăm la serviciile unor taxiuri care de îndată ne și lasă în fața pensiunii.

ImagineImagine

Ne luăm camerele (faine rău) în primire, încheiem, socotelile cu gălăgioasa burtică, agățăm aparatele foto și portofelele și fuguța la plimbărică  prin stațiune …

ImagineImagineImagine

… și ne oprim direct la vestitul Castel Peleș, pe care îl fotografiem din orice unghi posibil și imposibil căutând a pune în practică povețile cu privire la fotografiere primite pe parcursul călătoriei cu trenul

ImagineImagine

… câteva detalii din curtea exterioară …

ImagineImagineImagineImagineImagine

… detalii din interior …

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Cât de bine a fost aleasă cromatica exterioară a castelului … superb pusă în valoare de cerul primăvăratic …

ImagineImagineImagineImagine

De aici, pașii ne poartă spre Mănăstirea Sinaia unde, surpriză, agenții de pază sunt foști .. gălățeni!  Salutare domnilor!

ImagineImagineImagineImagine

… la pas prin stațiune …

ImagineImagine

Ziua se sfârșește cu o „seară dansantă” așa cum îi stă bine tânărului excursionist …

 ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Cum dorm foarte puțin de felul meu, a doua zi mă prinde dis-de-dimineață cu prințișorul fujică în mâini căutând un unghi de vizionare  mai bun asupra Vf. Caraiman.

Imagine

Stabilim să mergem la Bușteni pentru a vizita Măn. Caraiman și Cascada  Urlătoarea … dar n-a fost să fie! Până la urmă, ajunși și regrupați în Bușteni, ascultând  dorința tuturor  elevilor, luăm decizia să închiriem niște jeep-uri și să mergem până la Cota 1700.

Imagine

Facem prima oprire într-un loc de belvedere ce ne oferă priveliști deosebite …

Golul alpin al Munților Baiului

Imagine

Cota 2000 – Sinaia

ImagineImagine

.. iarăși panorama superbă a Munților Baiului!

Imagine

Amintiri de genul … „Io p’aci”!

ImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Ne pornim apoi, drumul fiind tăiat de curând printre nămeții înghețați …

Imagine

Și … ce avem noi aici??   Casa de vacanță a doamnei Udrea, doamnă care a asfaltat drumul (jalnic ce-i drept; la numai un an de la darea sa în folosință, acesta are mari porțiuni surpate și nici nu este prevăzut cu balustrade)  doar până în dreptul casei dumneaei.

Imagine

În  poiana din fața căsuței respective, mai facem un popas și pornim o bulgăreală de zile mari. Normal, nu lipsesc și ședințele foto …

ImagineImagineImagineImagineImagineImagine

După ce am terminat de tăvălit întreaga zăpadă (poate venea doamna U. să se dea cu placa) am decis să ne întoarcem către pensiune …

Imagine

… unde ne aștepta concursul de dans și probele special prevăzute pentru acesta …

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Ultima zi!    Ultima?? Urăsc cuvântul ăsta!

Servim un mic dejun copios, și pornim agale către telecabină cu gândul de a urca către Cota 1400.

Imagine

Ajungem acolo și … părăseaalăăăăă! Mizeerieeee!  Personalul din restaurante plictisit și cam adormit … ce mai!  Parcă nu-și doreau turisti p”acolo!  Halal turism!  Măcar cu frunza doamnei U. puteau acoperi lipsa de organizare și mizeria existentă și omniprezentă … Păcat! Mare rușine!!

ImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Așa că nu facem mulți purici p’acolo și facem cale întoarsă jos în stațiune …

ImagineImagineImagine

… unii dintre noi achiziționează mici suvenire pentru cei dragi …

Imagine

… apoi vizităm curatul Parc Dimitrie Ghica, în care pueteți admira fântâni arteziene, puteți închiria biciclete ori vă da cu tiroliana.  În interiorul parcului se găsește un colț special amenajat  cu tobogane și leagăne pentru cei mici. Chiar și trambuline elastice!

ImagineImagine

Cum se merge spre Cazino, pe partea dreaptă întâlnim „Muzeul Rezervației Bucegi”  …

Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalități care au locuit sau doar au vizitat orașul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu și lon Creangă, Nicolae Bălcescu precum și Dimitrie Ghica. Acesta, a fost un apropiat al Domnitorului devenit ulterior Rege, Carol I. Chiar la intrarea în parc se mai află și bustul actorului lon (lancu) Brezeanu, Cetățean de Onoare al orașului Sinaia, și după cum se menționează, și „cetățean” al lui Caragiale. A trăit între anii 1869-1940.

Imagine

Cazinoul din Sinaia

Imagine

…fhmfhmhmhmhmhm  .. sau timpul nostru a ajuns la sfârșit!

Melancolia ne cuprinde pe peronul gării din Sinaia …

ImagineImagine

… odată cu apusul peste Dealurile Buzăului povestea noastră se cuibărește în culcușul sufletului trăgând o cortină temporară și intrând în hibernare.  Sufletul nostru devine mai bun și mai bogat … Viva Sinaia!

Imagine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s